Agavele sunt numite si plante seculare deoarece, se zice ca, in conditiile ce le ofera desertul, agavele infloresc o data la 100 de ani iar odata ce floarea se ofileste, ele mor lasand in urma noi lastari.
Tocmai acest lucru face pentru noi agava mai atractiva si atunci cand, in vacanta din Grecia, am vazut o gramada de agave ce infrumusetau gradinile caselor de vacanta sau chiar marginea drumului, ne-a venit ideea de a ne intoarce acasa cu un lastar de agava drept suvenir.
Asadar, exact inainte de a preda camera, ne-am dus pe drum, la 100m distanta de hotel pentru a incerca sa scoatem din pamant un pui de agava ce crestea salbatic pe marginea drumului. Pana la urma am gasit 4 lastari, doi cu marginea frunzelor aurie, ceilalti doi cu frunzele complet verzi.
Pentru ca urma sa ne intoarcem cu avionul, ne-am facut ceva griji cu transportul acestora: daca nu ne lasa sa trecem de controlul bagajelor? Daca se usuca pana ajungem acasa?
Pentru a nu se usca, am infasurat lastarii de agava intr-un propop de plaja, udat in prealabil pe care l-am pus cu totul in niste pungi bine innodate, pentru a pastra inauntru apa. De controlul bagajelor am trecut usor, doar nu aveam o laba de urs inauntru, nu?
cam asa le-am transportat :) |
Le-am pozitionat intr-un loc foarte insorit pentru a simula cat mai bine conditiile in care au crescut pana la aparitia noastra. La toamna, cand vremea va scadea sub 15 grade le vom muta la interior pentru a nu risca sa fie prinse de bruma pentru ca, in acest caz, nu vor mai supravietui.
In rest, agavele sunt total nepretentioase: trebuie udate doar atunci cand pamantul e uscat, apa in exces fiind un dusman la fel de aprig ca si frigul.